Goniolimon tataricum

the population of Goniolimon tataricum L. from Mihesu de Campie (Mures county) The area (Dealul Mare Hill, Morut grazing land, "Coada Taului") is one of the most important habitats with xeric and mesoxeric vegetation from Transylvania, which remained totally isolated in the central-southern part of the Transylvanian Plain (Campia Transilvaniei) This population was discovered and published by I. Resmerita (1961) along with other rare important species like Nepeta ucranica, Astragalus dasyanthus. Another species, A vesicarius was not confirmed by us while we saw in 2001 Hesperis tristis here. We found again the site in 1999 and since then we re-visited it many times, the last occasion being in august 2008 when we mapped the species here. It is placed in a former cattle grazing land which was, in 1962, planted densely with Pinus nigra, Fraxinus ornus, Robinia pseudacaccia. Fortunately, a large clearing remained on the south-western cline of the hill where the rare plants and a splendid xeric-mesoxeric steppe ecosystem survived. Unfortunately, here there is only a residual population, consisting of no more than 14 individuals, located in the most xeric type of steppe grasslands from western Palearctic, Agropyro-Kochietum prostratae (though as in most part of Transylvanian forest-steppe, Kochia prostrata is absent in this very location). Curiously, one of main factors which determins the reducing of the population is the total absence of grazing since the forestry plantation was implemented in 1962. A good management of the site, including some supervised grazing and artificial reproduction of the species (using only the local seeds!) should be implemented as soon as possible. This will have to take into account also the other rare species present and most important, the entire habitat as a whole. Below, there are two Google Earth pictures revealing the location. The Google Earth .kmz file with the location can be dowloaded here . It can be opened also with Global Mapper and transformed in a .gpx file which can be opened then with MapSource from Garmin and transferred into Garmin GPS units for field work. The file represent the situation of the population as on 23rd of August 2009, when it consisted of 14 individuals (13 grouped in 'polygon1'  and 1 isolated).

Afacerea cu mure aduce 50.000 Euro la hectar

Secretele unei afaceri profitabile cu mure sau cum obții o recoltă de 50.000 de euro la hectar!

agrointel.ro 

Cultivarea murelor este o afacere profitabilă în România, mai ales pentru agricultorii care obțin recolte bune și au învățat să își vândă producția la un preț competitiv.

Teodor Toader din comuna argeșeană Leordeni susține că are cea mai mare productivitate în cultivarea murelor din România, iar veniturile obținute sunt pe măsură: 50.000 de euro pe an pentru un hectar de plantație, în condițiile unor cheltuieli ce nu depășesc 5.000 de euro.

 

Singura problemă: investiția inițială de 10.000 de euro la hectar și apoi patru ani de așteptare până la vârful de producție.

 

”Eu am fost primar țărănist în comună la noi între 1996 și 2000. Până în 2006 nu am avut treabă cu murul. Am văzut însă la cineva în portbagaj niște mure uriașe, așa cum fac și eu acum, și m-a lovit boala. Vă spun serios, am luat microbul. Eu sunt om în vârstă, dar vă zic, nu vreau să mor până nu am 10 hectare de plantație. Acum am șase hectare, trei la maturitate și trei de abia pornite. Acesta este pasiunea mea de bătrânețe. Când văd cum se chinuie oamenii prin sat cu câteva roșii sau castraveți sau muncesc la greu pentru câțiva leuți pe care îi iau pe grâu sau porumb îmi dau seama că am luat o decizie bună. Din păcate nu sunt foarte mulți care vor să îmi calce pe urmă. Deh, mentalitatea. Dacă ei așa au fost crescuți, ce să le fac? Am un singur discipol care are acum 3.000 de metri pătrați de plantație de mur”, povestește cu umor Teodor Toader.

 

Soi american cu fructe uriașe

Secretul producțiilor mari și al fructelor uriașe – de încap doar trei mure într-o palmă, este soiul folosit. ”Eu sunt singurul în România care am adevăratul soi Thornfree, ținut de americani la mare secret. Am obținut cu greutate câțiva butași de la singura persoană care a adus vreodată Thornfree în România. Între timp doar eu m-am ținut de treabă. Ce vedeți pe piață drept Thornfree e de fapt mur românesc fără spini. Un fruct de acesta, de păcăleală, are 60% din mărimea murelor mele”,  explică fermierul argeșean pentru Agrointeligența.

Recoltă de 20 de tone la hectar

Producția din acest an arată bine, comparabilă cu cea de anul trecut. În 2013, fostul primar a avut o recoltă de 20 de tone la hectar, toată culeasă manual, și între jumătatea lui iulie și 1 septembrie a tot vândut mure intermediarilor cu un preț mediu de 14 lei pe kilogram. Spune că pentru el este un preț corect, chiar dacă în supermarket prețul poate depăși 100 lei pe kilogram.

 

”Lucrez foarte bine cu intermediarii”

”Eu nu mă plâng de intermediari. Eu mă ocup de producție, treaba lor este să vândă. Eu lucrez foarte bine cu intermediarii, ei îmi laudă marfa și nu duc lipsă de comenzi. Nu trebuie să mă chinui, vin ei singuri și îmi cumpără marfa, imediat ce am cules-o. La mure e risc mare la depozitare, trebuie o temperatură bine stabilită, transportul trebuie făcut în anumite conditii, ambalajul e important, și așa mai departe. Eu nu pot să mă ocup de toate astea așa că mie îmi convine să vând doar en-gros la intermediari. Oricum, murele mele se găsesc în hypermaketuri dar și în piețe” își prezintă strategia de vânzări Teodor Toader.

Pentru cei interesați să înființeze o plantație de mur, fermierul din Leordeni are un singur sfat: ”Să îmi facă o vizită și le povestesc toate secretele, le dau și butași, îi ajut cu tot ce trebuie. Vreau să fie cât mai mulți cultivatori de mure care să aibă succes și profit. V-am spus, doar: murele sunt viața mea!”.

Catina o afacere profitabila!

Pont! Un hectar de cătină: investiţie 2.500 de euro, profit: 20.000 de lei/anual

Investiţi 2.500 de euro într-o plantaţie cu cătină pe un hectar de teren şi veţi face profit de 20.000 de lei, asigură Simion Paşca, un fermier din judeţ care vinde material săditor certificat de Institutul de Cercetări de la Mărăcineni şi oferă şi consultanţă celor interesaţi. Veţi avea unde vinde fructele fiindcă la Lechinţa se face o unitate de procesare şi va fi nevoie de o cantitate mare de materie primă.

Simion Paşca a lucrat în Armată, iar în urmă cu câţiva ani s-a pensionat. „Sunt născut în Teaca şi, încă înainte să mă pensionez, pe TVR 2, am văzut o emisiune cu cătina în care apărea inginerul Mladin de la Institutul Mărăcineni Argeş. Dânsul a vorbit foarte frumos despre cătină, cum se cultivă, ce avantanje sunt. Atunci mi-am spus că asta voi face. Am renunţat la orice alte planuri. M-am informat mai mult de pe internet, am cumpărat teren, am fost la Mărăcineni, am discutat cu ei, am fost la Bacău, la fostul institut care s-a privatizat. Am cumpărat, împreună cu un coleg vreo 36 de hectare de teren între Herina şi Lechinţa unde au fost viile IAS, am împărţit suprafaţa în două şi amândoi am plantat la început un hectar-două, după care ne-am extins”, ne-a relatat dânsul. 

Simion Paşca a ajuns la vreo şase hectare plantate cu cătină, colegul său la zece. „Am cumpărat puieţi cu 5-7 lei bucata.(1,5 Euro/bucata) Intră 1666 de plante la hectar, dar pe urmă te poţi extinde cu puieţi din plantaţia ta. Cătina are proprietatea de a drajona mult. În jurul plantei mamă apar puieţi  de aceeaşi calitate ca şi planta mamă şi atunci îţi poţi permite să te extinzi fără să mai cumperi puieţi de la firme fiindcă toate costă. Eu pot spune însă că înfiinţarea unei plantaţii de cătină pe un hectar, după toate regulile cu aprobările pe care le dă Direcţia Agricolă şi toate cele – că acum le ştiu pe toate – costă în jur de 2.000 – 2.500 de euro cu tot cu puieţi”, ne-a spus Simion Paşca. 

După ce fermierul face această investiţie iniţială, el poate începe să propudă material săditor. „Aşa am făcut şi eu. Şi, ca să fiu în legalitate – fiindcă pe internet găseşti sute de vânzători fără acte, fără certificate – eu am luat legătura cu Institutul de Cercetări Mărăcineni Argeş şi am încheiat cu el un contract de colaborare prin care mi-au dat acceptul să multiplic soiurile pe care ei sunt proprietari, respectiv Şerpeni, Piteşti 1 şi Piteşti 2, şi contra unei redevenţe pentru fiecare puiet vândut, în sensul că eu le plătesc lor o redevenţă, eu pot vinde puiet cu certificat de calitate şi conformitate”, ne-a spus Simion Paşca. 

El ne-a explicat că după ce se plantează cătina trebuie aşteptat trei ani până apar primele bobiţe. „Cam din anul patru începi să ai pomii încărcaţi cu fructe, dar nu în totalitate. Mulţi cred că această afacere e un fel de El Dorado românesc, dar nu e chiar aşa. E şi aici de muncă. Într-adevăr se câştigă mai mult cam din anul cinci începe să dea producţie mai mare. Dacă plantaţiei îi dai apă şi hrană, adică îngrăşământ, ai producţie. Dacă o plantaţie de cătină sau de orice altceva o întreţii ai şi rezulatate”, ne-a mai spus dânsul. 

Întreţinere înseamnă ca, în timpul verii, să fie cosit de două-trei ori terenul plantat cu cătină, să fie făcute la timp tăierile de creştere şi fructificare, să fie udată Dacă peste vară e secetă, cătina trebuie udată, câţiva litri la fiecare puiet la câteva săptămâni. De asemenea, mai poate fi administrat îngrăşământ natural. Iarna trebuie făcute tăierile ca să crească pe verticală şi să rodească.

În Bistriţa-Năsăud, de exemplu, fermierii recoltează cătina cu crenguţe cu tot. Neavând instalaţii frigorifice sunt obligaţi să o predea imediat. “Din experienţa mea, se poate obţine o producţie medie între 8 şi 12 tone la hectar. Investiţia iniţială se recuperează în trei-patru ani, poate şi mai rapid. Cătina se poate vinde cu preţuri între 2 şi 3 lei/kg. Mă refer la crenguţe cu cătină, iar dacă vinzi boabe, kilogramul e 5-6-7 lei, în funcţie de cum negociezi. De pe un hectar se poate câştiga 20.000 de lei profit în condiţiile în care proprietarul respectă indicaţiile specialiştilor. Poate fi o afacere de familie. Investiţia pe un hectar e de maxim 2500 de euro. Bine, se poate să coste şi mai mult dacă cumperi puieţii cu 2,5 euro de la cineva din Arad, dar lauda e mare. Noi vindem puieţii cu sase lei (cu TVA inclus) bucata, ne-a declarat Simion Paşca.

Fermierul ne-a explicat că se poate planta cătină oriunde până la înălţimi de 2000 de metri. “Cătina e foarte puţin pretenţioasă faţă de sol. Singura condiţie e să aibă soare cât mai mult. Să nu fie pe versant nordic”, a spus el.

Din păcate, anul trecut, fermierul s-a confruntat cu o problemă. Colegul său a făcut curăţenie în plantaţia lui şi a dat foc reziduurilor. El nu a putut stăpâni focul aşa încât a pârjolit 20 de hectare de teren inclusiv plantaţia de cătină a lui Simion Paşca. „Nu am reuşit să recuperez nimic, dar cătina a bătut din nou, din pământ. Acum arată satisfăcător, nu peste tot, dar până va fi iar pe rod vor mai trece vreo doi ani. În ciuda acestui fapt, eu sunt convins că afacerea cu cătină este o nişă la nivelul României neacoperită. Orice din agricultură e acoperit, poate doar la viţa-de-vie ar mai fi unele de făcut. Aţi văzut că e producţie şi nu au ce face cu ea. Anul acesta nu a fost secetă, avem grâu şi nu e bine. La cătină dacă sunt 500-1.000 de hectare plantate în România”, a spus Simion Paşca.

Fermierul spune că sunt câţiva procesatori printre care Chimica Bistriţa, dar şi o firmă din Borşa, Maramureş. „Aceste firme prelucrează cătina. Obţin ulei prin presare la rece, cel mai de calitate. E şi cel mai scump. Din păcate, românii nu pot vinde acest ulei la preţul real, de 200-300 de euro/litru şi ne obligă să vindem la 150 de euro/litru. Se mai obţine din cătină sucul din cătină care poate fi simplu, curat, dar şi în amestec cu mere. Cătina conţine vitamina C şi vitamina A. Uleiul de cătină e cel mai bogat produs natural în carotenoide, dupa uleiul de palmier. Are acţiune antiinflamatorie, antibacteriană. Este folosit în tratamentul plagilor şi ulceratiilor greu vindecabile, al arsurilor, ulcerului gastric sau în ginecologie. Are efecte regenerante, de întinerire şi este folosit în foarte multe boli, atât pentru prevenire, cât şi pentru tratare. Uleiul de cătină este un adevarat elixir pentru ochi. El măreşte acuitatea vizuală, combate oboseala oculară şi încetineşte evoluţia bolilor de ochi. Uleiul de cătină conţine cea mai bogată substanţa naturală în vitamina E din lume. Vitamina E este supranumită şi vitamina tinereţii şi a fertilităţii”, a adăugat el.

Un alt avantaj pe care îl au cei care cultivă cătină îl reprezintă subvenţii de la APIA. “Subvenţiile pentru un hectar de cătină sunt la fel ca cele pentru viţă-de-vie şi pomi fructiferi, deci ceva mai mari. Cred de câteva ori dacă faci plantaţii bio. Eu, de exemplu, pentru cinci hectare în sistem ecologic am luat 14.000 de lei. Sunt nişte bani frumoşi cu care îţi acoperi cheltuielile într-un an”, a spus Paşca.

Recent, la Lechinţa, un silvicultor a accesat bani europeni şi a plantat mai multe hectare cu cătină, dar face şi o unitate de procesare, aşa că veţi avea unde preda cătina în caz că vă apucaţi de cultivat această plantă.

Cultivarea căpșunilor cu folie!

Cultivarea căpșunilor cu folie: Costuri mai mari, dar scapi de grija buruienilor și a secetei

Fermele de căpșuni din România au trecut de câțiva ani la cultivarea căpșunilor cu folie de plastic, o găselniță care ușurează viața agricultorilor și chiar le poate indirect, mări profitul. Agrointel a aflat de la Alin Hotea, un cultivator de căpșuni din Halmeu, Satu Mare, care sunt avantajele, folosirii foliei, dar și care sunt riscurile la care sunt expuse plantele.

Avantaje

Protecție anti-buruieni

Primul avantaj este acela că folia lasă doar stolonul de căpșune să se dezvolte, acesta fiind ”scos” la suprafața printr-un orificiu tăiat, în timp ce buruienile și alte ierburi, nu mai au loc și lumină să răsară. Fermierul scutește, astfel, banii pe care îi dă pe produse de erbicidat.

Protecție anti-secetă

Sistemul de folie este, musai, completat de un sistem de irigație prin picurare, având în vedere că în alt mod, apa nu ar avea cum să ajungă în solul plantației. Astfel, cultura este independentă de precipitații și are nevoie doar de soare ca să se dezvolte și fructele să se coacă. Mai mult, folia nu lasă apa să se evapore ușor din sol, iar stolonii au mereu umiditatea de care au nevoie.

 

Recoltă timpurie

Folia încălzită pe timpul zilei ajută stolonii să se dezvolte mai repede, așa că recoltarea fructelor în acest sistem se face cu cel puțin două săptămâni mai devreme decât la exploatațiile convenționale din câmp. Acest lucru ajută fermierul să aibă câștiguri mai mari, cunoscut fiind faptul că în prima perioadă în care fructele românești ajung în piețe, prețul lor este mai ridicat, scăzând drastic (cu peste 50%) în perioada de vârf, când piața e invadată. 

Fructele mai curate

Căpșunile cultivate cu folie sunt protejate de a se murdări cu pământ, iar fermierul le va vinde mai repede, ele fiind mai arătoase și cu un aspect mai proaspăt. La fructele cultivate în câmp, când plouă, pământul ”sare” și acoperă căpșuna, fiind nevoie, uneori, chiar de spălarea anterioară vânzării.

Dezavantaje

Costuri mai mari

Pentru un hectar cultivat cu căpșuni, costurile instalării sistemului cu folie este de circa 15000 de lei, la care se poate adăuga și folie care să acopere plantele și să grăbească coacerea – alți 5.000 de lei. În mare parte, folia nu poate fi refolosită anul următor.

 

Stolonii ”se trec” mai repede

Din cauza efectelor de accelerare cauzate de folie, stolonii au o durată de viață mai mică la astfel de exploatații decât la cele convenționale. Astfel, aceștia trebuie înlocuiți după 3 ani, cu un an mai devreme decât ar fi normal.